Tag Archives: desert

Desertul de pe pervaz: frumuseți cărora ar fi mai mare păcatul să le faci orice

Așa că le speli, le așezi frumos într-un recipient în care să-ți fie drag să le vezi și, apucându-le grațios cu vârfurile degetelor… le duci la buze. Și de aici nu mai insist cu descrierile, că nu e cazul.

cherries

Ok, recunosc, aici le-am aranjat un pic în straturi, cu gândul la un tort.

bluebrasp

Mousse de ciocolată fără ciocolată

mousse

Vestea bună

(Nu e nouă.) Orice ți s-ar întâmpla (dar chiar orice), viața continuă. Așa că măcar să continue frumos.

Cum?

Un avocado bine copt să curăță și se aruncă în blender. Peste el se presară vreo 4-5 lingurițe de pudră de roșcove, iar peste ea miere (sau sirop de agave ori ștevia) după gust. Se face o spumă care juri cu mâna pe inimă că e ciocolată. Are o textură minunată, care ți se întinde pe cerul gurii ca un rai.

Opțional, mai poți adăuga nuci, stafide, migdale sau alte semințe și fructe uscate (eu am făcut și cu nuci și mi-a plăcut chiar mai mult). Prefer să servesc oricum acest desert împreună cu fructe proaspete – kiwi și banane, de exemplu.

Îmi place atât de mult nu doar pentru că este sănătos și compatibil cu remediile homeopate, dar și pentru că se prepară foarte repede. În plus, este potrivit și pentru copii (cacaoa de obicei îi agită).

Câteva beneficii

  • pudra de roșcove este o sursă foarte bună de proteine vegetale și de calciu, potasiu, cupru, fier, magneziu, vitamina B6, fosfor; reglează digestia și glicemia, reduce nivelul colesterolului, având și efect anti-viral, anti-oxidant, anti-alergic, antiseptic, antibacterian; nu conține grăsimi saturate
  • avocado conține vitamina K, fibre, acid folic, potasiu, vitamina B3, B6, vitamina C; are efect de reducere a colesterolului, ajută organismul să absoarbă mai repede carotenul din fructe sau legume (în salate sau combinații), are de 20 de ori mai multe grăsimi decât oricare alt fruct

De miere nu mai zic:).

Pentru că mai mulți prieteni m-au întrebat unde găsesc eu avocado copt, iată și răspunsul: în bolul cu fructe. Nu găsesc niciodată avocado copt în supermarket. Îl cumpăr tare și îl las în bolul cu fructe, la temperatura camerei și-l pipăi din când în când. Cum simt că nu mai e așa rigid, ci e un pic moale, îl pun la frigider și îl consum în maximum o săptămână.

Iar viața continuă și ne dorim, în continuare, să fim liberi:

Sursă informații ‘tehnice’ aici.

Biscuiți vegani din mere și morcovi

În ultima vreme sunt și mai atentă decât eram deja la ce și cum mănânc. Așa-mi vine, e un soi de atenție care simt că îmi face bine și care mă ajută să mă cunosc mai îndeaproape. Încă n-am reușit să renunț la obiceiul de a mânca seara sau când sunt abătută, dar măcar sunt conștientă că nu mănânc întotdeauna de foame, cum ar fi ideal.

Printre poftele mele recente, în afară de semințe de tot felul (despre care aș vrea să scriu puțin în curând), se află sucul de mere și morcovi, pe care îl prepar singură, cu storcătorul de fructe. Nu-mi place să arunc mâncare, asta e o altă chestiune importantă pentru mine. Și nu-mi plăcea nici să arunc piureul de mere și morcovi din cuva storcătorului, dar nici nu-mi venea să mă îndop cu el de fiecare dată când făceam suc. M-am tot gândit cum l-aș putea folosi și mi-a venit ideea de a face biscuiți.

biscu

Cum?

Mai întâi am curățat piureul de mici bucățele de coajă de măr, fâșii de morcovi și sâmburi de portocală (uneori pun și o portocală în amestecul pentru suc). De data asta am adăugat și niște semințe de chia pe care le lăsasem în prealabil la înmuiat în zeamă de lămîie (rezultatul e o compoziție gelatinoasă, ca un albuș de ou, care leagă amestecul) – dar nu cred că este absolut necesar. Apoi le-am omogenizat pe toate cu mâna și am adăugat fulgi de ovăz (la ochi, câți au încăput pentru ca amestecul să nu fie nici prea moale nici prea tare), scorțișoară și stafide pentru dulceață (zahăr sau miere nu am pus).

Am lăsat amestecul vreo 30 de minute să se odihnească, timp în care fulgii de ovăz s-au înmuiat absorbind din umezeală și legând mai bine compoziția. Am aprins cuptorul, l-am lăsat să se încălzească la foc mediu și am pus hârtie de copt în tavă. Când compoziția a fost gata de modelat, am luat câte puțin (cam o linguriță cu vârf), am format cu palmele câte o sferă pe care apoi am turtit-o ușor și am așezat-o în tavă. Când am terminat, am pus tava la cuptor cam 30-45 de minute, până biscuiții s-au rumenit.

Sunt foarte gustoși, sățioși, sănătoși și ușor de făcut. Și atât de tare mă bucur că piureul de fructe a devenit util și nu-l mai arunc!

Îngheţată de căpşuni cu banane şi alune de pădure

Aceeaşi prietenă care mi-a destăinuit tainele gingeratei, Renata, mi-a deschis ochii şi în privinţa îngheţatei. În naivitatea mea, aveam impresia că trebuie să fie tare greu să faci îngheţată acasă şi să-ţi iasă şi bună. În plus, eu nu sunt o fană a reţetelor complicate – pentru mine trebuie să fie simple; dacă nu sunt, prefer să nu le fac.

Avusesem, cred, o tentativă mai demult şi n-am fost impresionată de rezultat. De data aceasta rezultatul nu doar că a ieşit peste aşteptări, dar nu se compară cu nici o îngheţată cumpărată de la chioşc. Şi reţeta este cât se poate de simplă!

Ingrediente

  • căpşuni 
  • o banană
  • smântână
  • miere
  • alune de pădure
Experimentaţi cu cantităţile, faceţi-vă îngheţata aşa cum vă place. Eu am folosit cam o mână de alune curăţate, în jur de 500 g fructe şi 300 g smântână. Mierea am turnat-o cu borcanul, la ochi. În loc de miere puteţi folosi zahăr dacă vă place şi consumaţi – eu l-am înlocuit aproape în totalitate cu mierea când vine vorba de reţete preparate acasă (mai puţin la prăjituri şi tarte, pe care oricum le fac foarte rar).

Cum se face

Alunele se curăţă şi se zdrobesc în blender; puteţi să le şi omiteţi din reţetă dacă preferaţi să fie doar fructe. Se adaugă apoi în blender fructele spălate şi curăţate. După ce se mixează bine, se toarnă compoziţia într-un castron sau direct în recipientul care se pune la congelator, cum am făcut eu. Se toarnă apoi smântâna şi mierea şi se amestecă până la omogenizare. La final, eu am mai presărat deasupra căpşuni tăiate bucăţele şi am păstrat şi câteva pentru ornat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sigur se poate face şi din alte fructe, merită încercat. Îmi place că este cremoasă, aromată şi colorată fără să conţină nici un ingredient nociv. Eu vara asta cu siguranţă am să mai prepar câteva ture bune de îngheţată!

Dacă v-am făcut poftă, sigur o să vă placă şi căpşuşeniile :).

Smoothie foarte simplu

Foarte uşor de făcut, din ce vă place vouă. Fructele se spală, se curăţă, eventual se taie şi apoi se procesează în blender. Eu l-am făcut din căpşuni şi banane. Dacă îl vreţi mai lichid, mai puteţi adăuga apă plată, iar dacă îl vreţi mai dulce, puteţi pune nişte miere.

Ce e un smoothie? E varianta mai „groasă” a unui fresh – conţine fructele cu tot cu pulpă, uneori şi gheaţă zdrobită sau chiar fructe îngheţate, sirop, ciocolată, lapte, îngheţată, alcool. Băutura are consistenţa unui milk shake şi conţine fibre, vitamine şi atioxidanţi. Se pare că numele de smoothie e folosit în „literatura de specialitate” pentru băuturile preparate în blender.

Eu aleg de cele mai multe ori combinaţii simple, vegane, fără zahăr. Rezultatul? Natural, delicios şi sănătos!

Mere coapte

Vă mai amintiţi desertul remineralizant? Un deliciu – nu prea reuşesc să iau doar o singură linguriţă şi doar dimineaţa. Ei bine, i-am găsit o nouă şi delicioasă întrebuinţare: umple cu succes mere.

Cum se face?

Merele se aleg, se spală şi se curăţă de cotoare. Apoi se umplu până la refuz cu pasta de seminţe şi susan, iar deasupra se presară nişte scorţişoară pulbere. Se aşează într-o tavă (eu le-am pus într-una ceramică) şi se dau la cuptor până sunt gata (cam 30 de minute). Se servesc ca atare. Sunt o nebunie!

PS Eu le-am lăsat cam mult şi unul a explodat, dar tot delicioase au fost:).

Desert remineralizant şi energizant

Această prezentare necesită JavaScript.

Se ştie că primăvara şi toamna stăm cam prost cu vitaminele şi mineralele. Dacă obişnuiţi să luaţi suplimente nutritive, ar trebui să ştiţi că cele din surse artificiale nu sunt, în general, asimilate deoarece corpul nu le recunoaşte. De aceea sunt recomandate suplimentele nutritive din surse naturale.

Desigur, mai putem asimila vitamine şi minerale din legume, fructe şi seminţe. Cum la sfârşitul iernii sursele de legume şi fructe nu sunt din cele mai sănătoase, avem, totuşi, la îndemână seminţele.

Iată o combinaţie care ne oferă, pe lângă un gust delicios, proteine, fibre, calciu, potasiu, seleniu, magneziu, fosfor, zinc, fier, vitamina E, vitamine din complexul B, acizi graşi Omega 6, seleniu, acid folic, mangan, tiamină, luteină, sulf, cupru, iod, vitamina PP, caroten, vitamina A, vitamina D. Şi lista poate continua.

Ingrediente:

  • 400 g pastă de susan (tahini)
  • 50 g nuci
  • 50 g fistic
  • 50 g migdale
  • 50 g alune de pădure
  • 50 g nucă de cocos
  • 100 g miere (sau după gust)

Nucile şi seminţele se folosesc crude (neprăjite), se curăţă de coajă dacă nu le aveţi deja decojite, se macină în blender sau se zdrobesc şi se adaugă în pasta de susan. Se adaugă nuca de cocos şi mierea, se amestecă bine şi gata. Seamănă cu o halva – cremă. Eu o păstrez la frigider, într-un borcan închis ermetic.

Efectul este în primul rând de remineralizare şi energizare, iar prin conţinutul pe care îl au aceste seminţe, ele întăresc sistemul imunitar, au efect anticancerigen, ajută la detoxifierea ficatului şi rinichilor, cresc fertilitatea, reduc absorbţia colesterolului, au efect antioxidant, îmbunătăţesc sănătatea pielii, părului şi a unghiilor, contribuie la sănătatea cardiovasculară, stimulează digestia, ajută la combaterea constipaţiei, stimulează celulele cerebrale, luptă împotriva asteniei.

Pe lângă beneficiile de necontestat, desertul are şi o grămadă de calorii, deci se recomandă consumul cu moderaţie – 1-2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi/ sau la prânz. Sau cum vă lasă inima:).

PS Am primit reţeta de la un prieten.