Tag Archives: obiecte decorative

Brăduț eco friendly

01

 

De când m-am mutat din casa alor mei, în 2001, nu am mai avut brad de Crăciun (în afară de o iarnă în care am avut ceva ce semăna a brăduț – un aranjament cu niște cărți puse una peste cealaltă). Acasă aveam brad adevărat în fiecare an; primea mama pentru că serviciul ei îi asigura acest beneficiu. Și ne plăcea tare mult. Îl împodobeam întotdeauna în ajun și atunci simțeam cum se coboară în casă un aer de magie ca o mantie care ne învăluia. N-am să uit cum sclipeau globurile și beteala, cum mă jucam cu sora mea pe sub brad făcându-ne casă sau urmărindu-ne într-un soi de vânătoare și cum ajungeam de fiecare dată să strig: „Tataaaa, a căzut bradul pe Teo!!” Și tata venea de fiecare dată, ridica bradul cu o singură mână, cu un gest din ce în ce mai absent, se asigura că Teo e întreagă, ne spunea să strângem cioburile și apoi pleca înapoi la televizor.

În toți anii ăștia mi-a lipsit bradul de Crăciun. În câte un an am mai avut când mergeam acasă, însă în spațiul meu Crăciunul nu locuia pentru că mereu eram pe fugă. Anul acesta, cum m-am mutat în casă nouă și e prima mea casă a mea, deși nu sunt proprietarul ei, m-am hotărât că la mine în casă vine Crăciunul. Știam că nu-mi doresc un brad adevărat pentru că-mi pare prea rău să fac așa risipă. Unui brăduț îi ia ani de zile să se facă mare în pădure și nu vreau să încurajez afacerile cu brazi care sunt tăiați de la ei de acasă ca să stea câteva zile în casele noastre și să fie apoi aruncați la gunoi.

Cum de 1 decembrie am ajuns în zona Moeciu, plimbându-mă pe un drum care tăia o pădure, mi-am propus să găsesc niște crengi. N-a trecut mult și le-am văzut pe o coastă, ieșind din zăpadă, gata rupte. Am urcat panta, le-am cules și apoi, într-un loc mai larg de lângă drum, le-am ajustat lungimea rupând surplusul, le-am așezat una deasupra celeilalte și pe urmă le-am strâns, le-am luat în brațe și-am pornit cu ele înapoi spre cabană.

Acasă le-am așezat din nou una deasupra celeilalte pe podea, am stabilit la ce distanță vor sta una față de alta și le-am legat între ele cu sfoară de cânepă – mai întâi la mijloc (tulpina bradului), apoi pe fiecare margine. Când am terminat, am ridicat brăduțul și l-am agățat într-un cui pe perete, deasupra mesei. Am pus apoi instalația electrică de jur împrejur și am împodobit crenguțele. Decorațiunile sunt aproape toate din materiale naturale (lână, lemn, fetru, portocale, anason, scorțișoară, hârtie, panglici), făcute manual, multe chiar de mine, iar cele care nu sunt făcute de mine, sunt în cea mai mare parte primite de la prieteni.

Această prezentare necesită JavaScript.

Mi-e tare drag brăduțul meu și mă bate gândul să-l păstrez pe perete și după ce trece Crăciunul, să-l despodobesc și apoi să se transforme treptat odată cu anotimpurile, ca orice copac.

Vă încurajez să vă faceți proprii brăduți alternativi, prietenoși cu mediul și cu spațiul, care să vă bucure simțurile și inima. Sunt foarte simplu de făcut, iar bucuria e garantată!

Crăciun fericit!

 

 

Coșuleț de ciuperci ‘upcycled’ – cu rochiță

Știți ciupercile care se vând în coșulețe de lemn? Îmi venise ideea de multă vreme, iar ultima dată când am cumpărat un astfel de coșuleț m-am hotărât să-l recilez sau ‘upcyclez’, adică să-i dau o altă utilitate în loc să-l arunc. Mi se pare o risipă să fie aruncat, mai ales că este de lemn. Așa că m-am pus pe treabă și nici n-a fost complicat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Iată pașii:

1. Am măsurat laturile coșulețului, pe dinafară și am adăugat la măsurători câte 1cm la fiecare latură pentru cusături și mai mult în partea de sus a rochiței, care se răsfrânge peste coșuleț, în afară.

2. Am ales materialele – mie îmi place să le combin în general, dar sunt sigură că ar arăta frumos și dintr-un singur material.

3. Am tăiat materialele după măsurători – 5 dreptunghiuri (4 din același material, 2 mai mici și 2 mai mari și unul dintr-un material diferit pentru fundul coșulețului). Pentru o mai mare siguranță, ar fi mai bine ca materialele pentru laturi (nu și cel pentru fund) să fie tăiate în formă de trapez – coșulețul este puțin mai larg în partea de sus decât în partea de jos.

4. Am unit materiale  pe rând, cu fețele una către cealaltă, și le-am cusut la mașină.

5. Am verificat ce-am făcut ‘probând’ rochița pe coșuleț și am ajustat marginile.

6. Am adăugat pe margine un fel de danteluță de bumbac.

7. Am îmbrăcat coșulețul și am făcut poze.

Poate fi un foarte frumos coșuleț pentru pâine, pentru caramelele pe care le primești cadou (și pe care apoi, din cauza regimului de detoxifiere pe care l-ai început, nu le mai poți mânca), pentru creioane sau mărunțișuri.

Rochița se face destul de simplu și de rapid. În plus, e relaxant și plăcut să stai și să îmbraci un coșuleț. Spor la treabă!

Brăduț de Crăciun

De când locuiesc în București n-am avut în niciun an brad de Crăciun. Asta și pentru că nu-mi petrec sarbatorile de iarna aici, ci prefer să merg în orașul natal, împreună cu familia și ce prieteni se mai găsesc prin zonă. În alți ani mai cumpăram fie o creangă, fie o coroniță de brad, pe care o agățam de ușa sufrageriei.

Prefer să nu cumpăr brad pentru că sunt de părere că nu merită sacrificarea copacului.  Unui brad îi ia mulți ani să ajungă la maturitate sau ‘bun de tăiat’, iar noi îl sacrificăm pentru un capriciu de câteva săptămâni. Și mie îmi place mirosul de brad, dar există și ulei esențial de brad, care, ars în lampa de aromaterapie, suplinește mirosul bradului tăiat și plantat în sufragerie. Nu e o soluție nici să cumperi un brad în ghiveci și să-l plantezi pe urmă pentru că se va usca (nu va rezista afară, în condiții naturale, după ce a fost ținut atâta timp în interior).

Așa că anul acesta, inspirată de două fotografii de pe Facebook, mi-am făcut propriul brăduț. Apropo, și cărțile au fost copaci, deci să devină brăduț e ca și când li s-ar da o a treia viață…

Iată și cele două fotografii care m-au inspirat:

Destul de simplu în ambele variante. Spor la treabă și, dacă nu ne mai scriem până atunci, sarbători fericite!

UPDATE: Cineva îmi spune că brazii au fost oricum tăiați și că nu facem nici un rău cumpărându-i. Eu cred că fiecare gest, oricât de mic și de neînsemnat ni s-ar părea, contează și produce efecte. Dincolo de legea cauzei și a efectului, din punct de vedere strict economic, oferta depinde de cerere, iar cererea de consumatori. Așadar, tăierea brazilor depinde și de decizia noastră de a-i cumpăra sau nu. Sunt conștientă că doar prin gestul meu lucrurile nu se vor schimba radical, dar eu nu sunt singură și nici tu nu ești. Poate că nu peste noapte, dar treptat lucrurile se reglează.

Bocceluţe cu plante parfumate

Adunasem de o grămadă de vreme tot felul de plante uscate – trandafiri, frunze de tot felul, petale, seminţe. După prea mult timp în care au stat împrăştiate, m-am hotărât să fac, totuşi, ceva cu ele. Cum arată foarte frumos, era păcat să le pun în pernuţe sau săculeţi din care să nu se vadă. Şi aşa m-am hotărât să fac bocceluţe din tul.

Am tăiat bucăţi mai mult sau mai puţin pătrate de tul, am pus plantele la mijloc, am strâns colţurile şi marginile şi-am făcut un nod dintr-un colţ, peste materialul strâns. Şi gata!

Mi-au ieşit trei: una cu plante amestecate, pe care le-am ţinut o vreme închise într-o pungă şi stropite cu ulei esenţial pentru un miros mai puternic, alta cu petale şi nişte frunze de trandafiri şi a treia cu frunze de indruşain.

Cumpărături de Crăciun la Lente

Împreună cu Pouff O’Sheney vă invit la două zile de răsfăț, cu alese cadouri handmade – frumoase, delicioase, colorățoase, jucăcioase și, bineînțeles, pufoase, pufoase, pufoase:

Pe 23 și 24 decembrie (adică mâine și poimâine) ne pufoșim acolo. Unde? La Lente Cafe:

Povestea târgului de la Lente este aici și evenimentul pe Facebook aici.

Cum prinde viață sticla

În mâinile Cristinei, ca prin farmec, sticla învață să spună povești. Pentru că îmi place mult cum se poartă ea cu sticla, am invitat-o să ne învețe și pe noi să facem un obiect simplu, foarte frumos și util, mai ales că vin sărbătorile de iarnă. Iată ce ne propune Cristina, fata care creează minunățiile de pe Handmade Sister:

Crăciun la lumina lumânării. Dar în ce punem lumânarea?

Întotdeauna am aşteptat cu sufletul la gură sărbătorile, Crăciunul în mod deosebit. Şi pentru cadourile care urmau să apară sub brad, dar mai ales pentru că urma să decorăm casa. La şcoală ne puneau în fiecare an să facem ghirlande din hîrtie creponată şi fulgi de zăpadă din hârtie – şi ce frumoşi erau, că lipeam pe ei sclipici multicolor obţinut din globurile sparte. A trecut ceva timp de atunci, dar şi acum, când vine luna decembrie, nu mă mai pot gândi decât la decoraţiuni, ghirlande, globuri şi fulgi. Mă rog, şi cadouri.

Pentru că niciun produs de serie, oricât de frumos ar fi, nu poate transmite căldura lucrului făcut de mână, vă propun un model de suport de lumânare care să învăluie în poveste masa de Crăciun sau de Revelion.

Vă trebuie:

– suportul pentru lumânare
– soluţie pentru curăţat geamuri (pentru degresat suprafaţa de vopsit)
– culori pentru sticlă (pentru acest proiect am folosit roşu şi auriu)
– contur pentru sticlă (am folosit alb satinat şi auriu)
– o bucată burete de spălat vasele

1. Cu o cârpă, ştergeți păhăruţul. Dacă rămân pete de grăsime pe sticlă, vopseaua va sări mai târziu. Deci ştergeţi bine.

2. Pe bucata de burete, puneţi vopsea roşie direct din borcanul cu vopsea. Buretele va absorbi culoarea şi aceasta nu va curge. Apoi, tamponaţi păhăruţul de jur împrejur până la uniformizarea culorii. La început veţi vedea că prin tamponare vor apărea bule de aer, dar trecînd din nou cu buretele peste culoare, din ce în ce mai uşor, ele vor dispărea.

Nu insistaţi prea mult. După maxim 4 ture în jurul paharului, ar fi bine să vă opriţi. Bulele mai dispar şi singure. Dar în cazul în care culoarea începe să se usuce şi mai treceţi o dată cu buretele, acesta va lua şi porţiuni deja colorate. După ce culoarea e uniformă, pentru o textură mai frumoasă şi interesantă, puneţi pe burete un pic de pastă de contur albă sidefată şi tamponaţi în jurul paharului. La fel procedaţi cu cea aurie. Acum culoarea roşie are reflexe metalizate pe alocuri.

Acum că baza e gata, lăsaţi păhăruţul la uscat. Timpul de uscare variază de la vopsea la vopsea. Majoritatea culorilor pentru sticlă devin „touch dry” într-o oră-două, depinde şi de stratul de vopsea.

3. Acum că păhăruţul este uscat, începem partea cu adevărat interesantă: decorarea. Culorile pentru sticlă sunt transparente (în afară de alb, negru şi de cele metalice: auriu, argintiu etc.), deci vom vedea să copiem un model pe care îl lipim în interiorul suportului. Sau îl putem desena cu mâna liberă.

Suportul e roşu în această fază, doar că nu se vedea şablonul în poze, aşa că am făcut o poză cu un suport transparent.

Conturul se ţine ca un creion şi se trasează liniile direct pe sticlă. În funcţie de cât de tare apăsaţi, dunga va ieşi mai subţire sau mai groasă. Din când în când, vârful se şterge, teoretic de un şerveţel, practic eu îl şterg de mâna mea stângă ca să nu mă opresc prea mult. Pentru contururi trebuie concentrare, nu vrem s-o pierdem.

Şi uitați ce-am făcut până acum:

Eu am făcut 2 fulgi de zăpadă mari şi 2 mici, oarecum simetrici.

4. După aproximativ 10 minute, conturul e uscat, putem începe să colorăm fulgii. Cu o pensulă subţire, conducem culoarea către linia de contur. Aveţi grijă să nu murdăriţi linia de contur, pentru că, mai ales în cazul contururilor deschise, se vede destul de tare. Acum depinde şi de cât de perfecţionişti sunteţi.

5. După ce am colorat toţi fulgii, mai lăsăm la uscat o oră sau decorăm în continuare, dar cu atenţie, pentru ca mâna sau mâneca să nu întindă auriul fulgilor de zăpadă. Cu pastă de contur de ambele culori, am trasat alţi fulgi de zăpadă şi o bordură la marginea suportului. Eu am decorat în continuare, răbdarea nefiind o calitate pe care o am, deşi lucrez cu sticla de ceva timp. Aşa că mai trec peste aşteptare, pentru că vreau să ajung mai repede la partea când aprind lumânarea, mă aşez în fotoliu şi mă uit la ce-a ieşit. De obicei fac mai multe suporturi o dată, aşa că până termin cu al patrulea, primul e numai bun de continuat.

Când credeţi că e gata, e gata!

 

pernuțe cadou

de la stânga la dreapta, cu drag pentu Karin, Alex Smart și Octavian.

PS related posts: