Îngheţată de căpşuni cu banane şi alune de pădure

Aceeaşi prietenă care mi-a destăinuit tainele gingeratei, Renata, mi-a deschis ochii şi în privinţa îngheţatei. În naivitatea mea, aveam impresia că trebuie să fie tare greu să faci îngheţată acasă şi să-ţi iasă şi bună. În plus, eu nu sunt o fană a reţetelor complicate – pentru mine trebuie să fie simple; dacă nu sunt, prefer să nu le fac.

Avusesem, cred, o tentativă mai demult şi n-am fost impresionată de rezultat. De data aceasta rezultatul nu doar că a ieşit peste aşteptări, dar nu se compară cu nici o îngheţată cumpărată de la chioşc. Şi reţeta este cât se poate de simplă!

Ingrediente

• căpşuni 
• o banană
• smântână
• miere
• alune de pădure

Experimentaţi cu cantităţile, faceţi-vă îngheţata aşa cum vă place. Eu am folosit cam o mână de alune curăţate, în jur de 500 g fructe şi 300 g smântână. Mierea am turnat-o cu borcanul, la ochi. În loc de miere puteţi folosi zahăr dacă vă place şi consumaţi – eu l-am înlocuit aproape în totalitate cu mierea când vine vorba de reţete preparate acasă (mai puţin la prăjituri şi tarte, pe care oricum le fac foarte rar).

Cum se face

Alunele se curăţă şi se zdrobesc în blender; puteţi să le şi omiteţi din reţetă dacă preferaţi să fie doar fructe. Se adaugă apoi în blender fructele spălate şi curăţate. După ce se mixează bine, se toarnă compoziţia într-un castron sau direct în recipientul care se pune la congelator, cum am făcut eu. Se toarnă apoi smântâna şi mierea şi se amestecă până la omogenizare. La final, eu am mai presărat deasupra căpşuni tăiate bucăţele şi am păstrat şi câteva pentru ornat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sigur se poate face şi din alte fructe, merită încercat. Îmi place că este cremoasă, aromată şi colorată fără să conţină nici un ingredient nociv. Eu vara asta cu siguranţă am să mai prepar câteva ture bune de îngheţată!

Dacă v-am făcut poftă, sigur o să vă placă şi căpşuşeniile :).

Mere coapte

Vă mai amintiţi desertul remineralizant? Un deliciu – nu prea reuşesc să iau doar o singură linguriţă şi doar dimineaţa. Ei bine, i-am găsit o nouă şi delicioasă întrebuinţare: umple cu succes mere.

Cum se face?

Merele se aleg, se spală şi se curăţă de cotoare. Apoi se umplu până la refuz cu pasta de seminţe şi susan, iar deasupra se presară nişte scorţişoară pulbere. Se aşează într-o tavă (eu le-am pus într-una ceramică) şi se dau la cuptor până sunt gata (cam 30 de minute). Se servesc ca atare. Sunt o nebunie!

PS Eu le-am lăsat cam mult şi unul a explodat, dar tot delicioase au fost:).

Desert remineralizant şi energizant

Această prezentare necesită JavaScript.

Se ştie că primăvara şi toamna stăm cam prost cu vitaminele şi mineralele. Dacă obişnuiţi să luaţi suplimente nutritive, ar trebui să ştiţi că cele din surse artificiale nu sunt, în general, asimilate deoarece corpul nu le recunoaşte. De aceea sunt recomandate suplimentele nutritive din surse naturale.

Desigur, mai putem asimila vitamine şi minerale din legume, fructe şi seminţe. Cum la sfârşitul iernii sursele de legume şi fructe nu sunt din cele mai sănătoase, avem, totuşi, la îndemână seminţele.

Iată o combinaţie care ne oferă, pe lângă un gust delicios, proteine, fibre, calciu, potasiu, seleniu, magneziu, fosfor, zinc, fier, vitamina E, vitamine din complexul B, acizi graşi Omega 6, seleniu, acid folic, mangan, tiamină, luteină, sulf, cupru, iod, vitamina PP, caroten, vitamina A, vitamina D. Şi lista poate continua.

Ingrediente:

• 400 g pastă de susan (tahini)
• 50 g nuci
• 50 g fistic
• 50 g migdale
• 50 g alune de pădure
• 50 g nucă de cocos
• 100 g miere (sau după gust)

Nucile şi seminţele se folosesc crude (neprăjite), se curăţă de coajă dacă nu le aveţi deja decojite, se macină în blender sau se zdrobesc şi se adaugă în pasta de susan. Se adaugă nuca de cocos şi mierea, se amestecă bine şi gata. Seamănă cu o halva – cremă. Eu o păstrez la frigider, într-un borcan închis ermetic.

Efectul este în primul rând de remineralizare şi energizare, iar prin conţinutul pe care îl au aceste seminţe, ele întăresc sistemul imunitar, au efect anticancerigen, ajută la detoxifierea ficatului şi rinichilor, cresc fertilitatea, reduc absorbţia colesterolului, au efect antioxidant, îmbunătăţesc sănătatea pielii, părului şi a unghiilor, contribuie la sănătatea cardiovasculară, stimulează digestia, ajută la combaterea constipaţiei, stimulează celulele cerebrale, luptă împotriva asteniei.

Pe lângă beneficiile de necontestat, desertul are şi o grămadă de calorii, deci se recomandă consumul cu moderaţie – 1-2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi/ sau la prânz. Sau cum vă lasă inima:).

PS Am primit reţeta de la un prieten.